Se încarcă...
Parohia Sfinții Apostoli Petru și Paul
Prin sacramentul Preoției, Cristos continuă să-și păstorească Biserica, chemând oameni care să vestească Evanghelia, să celebreze sacramentele și să slujească poporul lui Dumnezeu.
Sensul sacramentului
Preoția este sacramentul prin care un bărbat este consacrat pentru a participa în mod special la slujirea lui Cristos, Capul și Păstorul Bisericii. Prin impunerea mâinilor și rugăciunea de consacrare, el primește harul necesar pentru a sluji poporul lui Dumnezeu.
Preotul este chemat să vestească Evanghelia, să celebreze sacramentele și să însoțească spiritual comunitatea. Prin viața și slujirea sa, el devine semn al prezenței lui Cristos în mijlocul Bisericii.
Chemare și misiune
Preotul este chemat să vestească fără încetare cuvântul lui Dumnezeu și să conducă poporul la întâlnirea cu Cristos. El administrează sacramentele, mai ales Euharistia, care este centrul vieții Bisericii.
În comunitate, preotul este părinte spiritual, slujitor al unității și martor al milostivirii lui Dumnezeu.
Viața preotului este o viață oferită lui Dumnezeu și oamenilor, trăită în ascultare, disponibilitate și spirit de slujire.
Preoția este mai întâi un dar al lui Dumnezeu pentru Biserică. De aceea, comunitatea este chemată să se roage pentru vocații, să îi susțină pe seminariști și preoți și să cultive respectul față de această slujire sacră.
Discernământ și formare
Chemarea la preoție se descoperă în rugăciune, în viața sacramentală și în disponibilitatea de a răspunde lui Dumnezeu. Este important discernământul sincer și însoțirea spirituală.
Nimeni nu își „ia” singur această slujire, ci o primește ca răspuns la chemarea Domnului și a Bisericii.
Cei care simt chemarea la preoție sunt însoțiți printr-un proces de formare umană, spirituală, intelectuală și pastorală în seminar.
Această pregătire îi ajută să devină slujitori maturi, ancorați în credință și pregătiți pentru misiunea preoțească.
Biserica are mereu nevoie de preoți sfinți. De aceea, rugăciunea pentru vocații este o datorie a întregii comunități, care îl roagă pe Domnul secerișului să trimită lucrători în via sa.
Cum procedăm
Tânărul începe să simtă chemarea lui Dumnezeu și caută să o înțeleagă prin rugăciune, viață sacramentală și dialog cu un preot sau un îndrumător spiritual.
Urmează un timp de discernământ mai clar, în dialog cu responsabilul vocațional și cu Biserica locală, pentru a vedea dacă există semne autentice ale chemării.
Candidatul intră în seminar, unde primește o formare completă: umană, spirituală, intelectuală și pastorală, necesară pentru slujirea viitoare.
După anii de formare și evaluare, candidatul este hirotonit diacon, iar apoi preot, prin impunerea mâinilor episcopului și rugăciunea de consacrare.
După hirotonire, preotul își începe misiunea pastorală în slujba poporului lui Dumnezeu, continuând toată viața să crească în sfințenie și în iubirea pentru Cristos și Biserică.
„Tu ești preot în veci după rânduiala lui Melchisedec.”
Psalmul 110,4